Ce a trezit in mine piesa Padurea Spanzuratilor, la TBN, sub regia lui Radu Afrim

Acum câteva săptămâni am fost la Sold Out ⁑ Pădurea spânzuraţilor ⁑. Citisem despre piesă și eram ”pregătită să fiu surprinsă”. Nu am putut să scriu nimic atunci imediat după ce am văzut-o, nu știu de ce. Îmi alergau ideile prin minte. Cântecele de doină și de jale cântate de vocile bătrâne, ale celor două cântărețe, doua doamne minunate din Ardeal, îmbrăcate în straie populare, cu privirea apriga si mandra, îmi sunau în cap și îmi strângeau inima, imaginile puternice create de jocul actoricesc, de regia lui Radu Afrim, de ideile creative de a pune totul în scenă ale lui Cosmin Florea, toate erau un amalgam de emoții și de întrebări. Nu poți să nu te întrebi: oare eu ce aș face pentru țara mea? Oare eu ce aș face din dragoste? Oare eu ce aș face în fața morții? Sigur, știm povestea lui Apostol Bologa, știm cum se sfârșește totul.

Dar când doi actori precum Alexandru Potocean și Marius Manole (care este constiinta lui Bologa) îi spun povestea, lucrurile capătă o altă dimensiune. E apăsătoare piesa asta. Am oftat mult pentru că simțeam nevoia să dau greutatea aia jos cumva… Dar e un adevărat spectacol, pus in scenă cu măiestrie. Povestea e adusă în prezent, în lumea moderna, lipsita de esenta si de valori, pe care o știm și o putem înțelege cu toții. Tinerii de azi stiu sa miste lumea din telefon, dar ce ar face cu o arma in mana pusa acolo ”pentru tara”? Ca si tinerii de atunci probabil ar tremura, si-ar plange soarta si nu ar intelege ce cauta ei acolo. Dar diferit de tinerii de acum, cei de atunci isi gaseau resurse interne: ”pentru tara” avea un substrat, un inteles, trezea o mandrie in ei. Asta pana cand erau pusi sa lupte ”pentru tara” cu semenii lor.

Povestea lui Bologa te provoaca sa cauti sensuri noi in tine, sa te explorezi in cele mai intunecate locuri ale mintii si ale inimii, locuri in care nu intri de obicei. Si de ce ai face-o? Sa-ti provoci durere cand viata prezentului e blanda si buna si nu te obliga nimeni si nimic sa lupti pentru nimeni si nimic. La final, singura lupta e cea pe care o duci in interiorul mintii tale si uneori renunti la tine in modul fizic pentru ca nu poti sa renunti la tine ca substanta, ca om bun care speri ca esti. Asa cum face si Bologa. Piesa te provoaca la acest joc interior, la un test suprem, care pare suprem sub jocul stralucit al actorilor. Care de fapt e doar un joc, pentru ca dupa ce se trage cortina tu ramai in lumea ta blanda si buna, in care nu te obliga nimeni si nimic sa alegi sa lupti si pentru semenii tai.

Asadar, daca vreți sa va lansati o provocare atat pentru minte cat si pentru inima, luați-vă bilet și pregătiți-vă pentru aproape 4 ore de suișuri și coborâșuri cum numai viața aduce…

Din distributie mai fac parte si Richard Bovnoczki, Natalia Călin, Raluca Aprodu, Vitalie Bichir, Ciprian Nicula, Ada Galeș, dar si interpretele care-ti zbarlesc pielea cu vocea si cantecul lor, Lenuța și Teodora Purja.

Later edit: Piesa este SOLD OUT momentan, dar daca aveti sansa sa prindeti reprezentatii noi, nu o ratati! Biletele le puteti achizitiona de pe site-ul oficial TNB, de aici.

*Sursă foto: Teatrul Naţional “I. L. Caragiale” Bucureşti

Follow:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.