Despre #PeToc2018

 

Acum patru ani, FashionUp.ro a lansat o provocare catre clientele sale: sa poarte tocuri mai des, dar mai ales, sa sarbatoreasca Ziua Nationala a Femeilor pe Toc, pe 14 Septembrie. Desi ideea a avut in spate initial considerente comerciale, si anume faptul ca pantofii cu toc erau una dintre cele mai bine vandute categorii ale site-ului, intre timp ideea a evoluat si a prins aripi.

Iubesc tocurile si sunt o adepta reala a pantofilor cu toc. Dulapul meu cu incaltaminte numara mai multe perechi cu toc decat flats, si recunosc ca rezist cu greu unei perechi noi cu un design atipic, original, sau unui model clasic, cu o lucratura fara cusur si din materiale premium.

Port cu adevarat tocuri de la 19 ani, desi primii pe care i-am incercat au fost ai mamei mele, pe la 6 ani. Dulapul ei de incaltaminte, desi incomparabil cu colectia mea de acum, a fost cel in care am gasit prima pereche de tocuri de care m-am indragostit. Dulapul in care erau tinuti era un fel de cuier cu dulap interior incorporat ascuns, foarte greu de deschis. Imi amintesc si acum o seara in care eu si sora mea am ramas singure si am inceput operatiunea explorarea dulapului de pantofi. Am carat un scaun din lemn masiv in fata dulapului, pentru ca acesta avea aproape 2m si se putea deschide doar dintr-o laterala sus, greu accesibile unei fetite de sase ani. Dupa multe incercari si stretching maxim am reusit sa deschid dulapul. Usa mare si grea s-a deschis si am patruns in universul adultilor. Nu-mi mai amintesc altceva din acel dulap decat pantofii negri, din piele lacuita, cu tocuri inalte si groase, cu botul usor patratos si cu o funda aplicata. I-am pus in picioare si nu i-am dat jos toata seara. Impreuna cu Andreea, sora mea, am scotocit apoi in sifonier dupa rochiile mamei si ne-am impopotonat cum am stiut noi mai bine. Am tarsait pantofii si rochiile prin casa, ne-am dat aere de doamne si ne-am turnat suc de grapefruit in paharele de sampanie. Am dat muzica de la radio tare si am dansat leganat prin sufragerie fara sa ne gandim cum vom pune pantofii la loc… cand s-a facut ora la care stiam ca trebuie sa se intoarca parintii nostri, am inceput sa punem totul la loc. Desigur ca nu ne-a iesit. Usa dulapului de pantofi era incredibil de grea. Impingeam amandoua la ea si nu se misca deloc. Si oare de ce nu m-am gandit sa-mi dau pantofii jos din picioare in timp ce impingeam usa nici azi nu stiu. Probabil nu voiam sa ma dezlipesc de ei. Planul era sa ii strecor inauntru cand usa se apropia sa fie inchisa. Cum tineam picioarele infipte in podea si impingeam cu toata forta, usa a venit grea peste mine si m-a impins pe spate. Am cazut in fund simtind sub mine cum se misca un toc. Si atat a fost. S-a rupt. Disperarea din ochii mei doar Andreea o stie. O stie bine pentru ca a vazut-o cu multe ocazii in care am stricat, rupt, distrus, ars lucruri in copilarie. Si pentru ca se facea ora la care ai nostri se intorceau acasa tot ce am stiut sa fac a fost sa pun tocul la loc ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic si pantofii pe raft si usa cat mai aproape de inchidere. A trecut mult timp pana cand mama mea a avut nevoie de ei pentru o petrecere si a descoperit cu stupoare ca nu puteau fi folositi. M-a certat? Probabil ca da. Dar nu mai tin minte fix acel moment pentru ca ma bantuie si acum noptile nedormite in care visam momentul descoperirii propriu-zise a minciunii, a stricaciunii. Simteam o durere cumplita ca am stricat acei pantofi perfecti si teama ca mama mea va fi extrem de suparata si mahnita.

Mai tarziu, pantofii cu toc au fost motiv de bucurie si chiar si cand mi-au facut rani si basici, mi-au dat sangele sau mi-au provocat dureri de spate, nu m-am gandit nicio clipa sa renunt la ei.

Pantofii cu toc au o anumita putere… strict psihologica, pe care o dau purtatoarelor. Te inalta, te indreapta, te provoaca sa mentii o pozitie corecta (alfel ti-ai pierde echilibrul), te fac sa fii atenta si prezenta.

Fotografii de Oana Parache, makeup & hair Ioana Cristea & Iulian Urlan

*Toate pozele de la evenimentul #PeToc2018 le gasiti aici.

Petrecerea de anul acesta in care am sarbatorit Ziua Nationala a Femeilor pe Toc a fost gandita si planuita in jurul femeilor curajoase. Femei care sarbatoresc femei, femei care ajuta si sustin alte femei, femei care merg pe toc pentru ca e alegerea lor si iubesc senzatia aceea de incredere si feminitate, dar si femei care indragesc tocurile, dar nu le cedeaza decat ocazional, pentru evenimente speciale.

Daca vorbim despre tocuri, nu avem cum sa ocolim si conotatia lor sexuala. Am scris despre asta intr-o lucrare de examen pentru Semiotica, in timp ce studiam la Facultatea de Jurnalism. Dar in timpurile in care traim, in care feministele sunt impotriva feminitatii de multe ori, in care curentul #metoo scoate la iveala povesti care au fost tinute ascunse ani de zile, in care sexualitatea indivizilor e pusa sub lupa ca si cum nu ar fi ceva extrem de intim si de personal, mi-ar placea sa cred ca tocurile nu sunt doar despre asta.

Tocurile sunt un element mic cu o putere foarte mare. Iar puterea se vede in gesturile si privirile celor care le poarta, dar si in ochii celor care stiu sa le priveasca.

 

PS: In aceasta perioada am organizat doua concursuri pe instagram in care am oferit incaltaminte cu toc, alaturi de FashionUP.ro. Dar chiar daca septembrie e pe sfarsit si Ziua Nationala a Femeilor pe Toc a trecut deja, nu ma opresc aici. Pregatiti-va de mai multe concursuri cu pantofi pe contul meu @cristinafeather si in lunile urmatoare. Ne vedem acolo!

 

Follow:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.